Într-o lume în derivă, când tot mai mulţi trec în goană pe lângă aproapele fără să-l vadă, fără să-l asculte, într-o lume care tinde tot mai mult să semene cu cea din distopia lui Ray Bradbury, „Fahrenheit 451”, când informaţia pătrunde în realitatea imediată a fiecăruia fără să bată la uşi sau la ferestre, ca o tornadă din care abia dacă poate cineva să sintetizeze ceea ce e cu adevărat important, există semeni care se opresc şi strâng fără grabă gânduri, răspunsuri, întâmplări din viaţa celorlalţi, care traduc în cuvinte, uneori, aproape o viaţă de om.
1 Comment
|
Mihaela Arhip
|